|
|
|
CALCULE CU MATRICI IN EXCEL
Cuprins
Calcule cu matrici
Functii pentru matrici
Aplicatie
Matricile sunt domenii dreptunghiulare de formule sau valori pe care Excel le trateaza ca fiind un grup. Unele functii si formule care lucreaza cu astfel de elemente returneaza rezultate care sunt plasate in mai multe celule. Altele, desi prelucreaza matrici de valori, pot furniza un rezultat afisat intr-o singura celula.
Pentru a introduce o formula de tip matrice se parcurg urmatoarele etape:
1. Se selecteaza domeniul care va contine formula de tip matrice.
2. Se introduce formula.
3. Dupa introducerea formulei se apasa combinatia de taste <Shift> + <Ctrl> + <Enter>.
Foaia de calcul urmatoare (figura 6.1) contine un exemplu cu datele care sunt introduse intr-o factura:
Figura 6.1
Pentru a calcula totalul in coloana D se pot folosi si metodele anterioare (in celula D4 se introduce formula =B4*C4, care apoi se copiaza in celelalte celule din coloana D). In locul acestor formule se poate introduce o singura formula valabila in tot domeniul D4:D6, care va ocupa mai putina memorie.
Pentru a calcula totalul utilizand formule de tip matice:
1. Se selecteaza domeniul D4:D6.
2. Se introduce in linia de formula formula s B4:B6*C4:C6
3. Se tasteaza combinatia de taste <Shift > + <Ctrl> + <Enter>.
In bara de formula formula va fi afisata intre acolade . Fiecare celula a domeniului D4:D6 contine aceeasi formula. Acoladele simbolizeza ca formula este o matrice si ca domeniul matrice trebuie sa fie tratat ca o entitate unica. Nu se pot introduce linii sau coloane in acest domeniu dupa cum nu este posibila stergerea componentelor sale sau editarea unei singure celule. Formula nu multiplica valorile din doua celule, ci valorile din doua matrici, B4:B6 si C4:C6, facand corespondenta corecta a elementelor acestora B4*C4, B5*C5, B6*C6.
Rezultatele sunt plasate in celulele matricei D4:D6 selectata anterior.
Domenii de tip matrice se pot utiliza si ca argumente la functii. Functiile cu argumente de tip matrice se introduc la fel ca si formulele de acest tip.
1. Se selecteaza un domeniu de dimensiuni corecte.
2. Se introduce functia specificand domeniile de celule asupra carora opereaza.
3. Se apasa combinatia <Shift> + <Ctrl> + <Enter>.
De exemplu, daca in exemplul anterior trebuie calculat totalul general fara a calcula totalurile partiale, in celula D7 trebuie introdusa formula . Introducerea se termina cu <Shift> + <Ctrl> + <Enter> pentru ca formula sa fie considerata ca formula de tip matrice.
In mod uzual domeniul utilizat pentru introducerea formulelor sau functiilor de tip matrice trebuie sa fie corect selectat. Daca domeniul de tip matrice selectat este prea mic, nu se pot vedea rezultatele; daca este prea mare, celulele care nu au fost utilizate vor contine mesajul #N/A.
Functiile de lucru cu matrici cele mai utilizate sunt:
MDETERM (matrice)
Functia MDETERM calculeaza determinantul unei matrici.
MINVERSE (matrice)
Functia MINVERSE calculeaza inversa unei matrici.
MMULT (matrice1, matrice2)
Functia MMULT efectueaza inmultirea a doua matrici. Numarul de coloane din matrice1 trebuie sa fie egal cu numarul de linii din matrice2.
TRANSPOSE (matrice)
Functia TRANSPOSE efectueaza operatia de transpunere a unei matrici.
Daca intr-o formula intervine o functie de tip matrice, introducerea formulei se termina tastand combinatia de taste <Shift> + <Ctrl> + <Enter>.
Exemplul urmator prezinta modul in care se poate calcula inversa unei matrici. Matricea initiala este cuprinsa in domeniul A2:C4 (figura 6.2).
Figura 6.2
Pentru a calcula inversa matricei se selecteaza domeniul A7:C9 (in acest domeniu se va afisa rezultatul), se introduce formula si =MINVERSE(A2:C4) si se apasa <Shift> + <Ctrl> + <Enter>.
Firma ABC vinde apa minerala sucuri si vin in Romania si Moldova. Foaia de calcul din figura 6.3 contine situatia vanzarilor din anii 1999 si 2000.
Sa se calculeze valoarea medie a vanzarilor pentru Romania si Moldova pe ce doi ani.
Figura 6.3
Pentru a calcula valoarea medie a vanzarilor pentru Romania si Moldova se introduc formulele:
Celula C18:
=AVERAGE(IF($B5:$B14="Romania",C5:C14)).
Se termina formula de introdus cu <Shift> + <Ctrl> + <Enter>. Se copieaza formula in D18. Deci se va calcula media aritmetica doar a valorilor care in domeniul B5:B14 contin textul Romania.
Celula C19:
= AVERAGE(IF($B5:$B14="Moldova",C5:C14)).
Se termina formula de introdus cu <Shift> + <Ctrl > + <Enter>. Se copieaza formula in D19. Deci se va calcula media aritmetica doar a valorilor care in domeniul B5:B14 contin textul Moldova.
SISTEMUL DE GESTIUNE AL GRAFICELOR
Cuprins
Sistemul de gestiune al graficelor
Graficele de tip arie - Area
Grafice bara - Bar
Grafice coloana - Column
Grafice linie - Line
Grafice circulare - Pie
Grafice inel - Doughnut
Grafice radar - Radar
Grafice XY (Dispersate) - Scatter
Crearea unui grafic
Butonul Axes
Butonul Titles
Butonul Gridlines
Butonul Legend
Butonul Data labels
Butonul Data Table
Mutarea si dimensionarea unui grafic
Modificarea tipului de grafic
Optiuni pentru afisarea tridimensionala
Modificarea caracteristicilor unui grafic
Aplicatie - grafice tip placinta
Aplicatie - grafice de tip linie
Aplicatie - grafice Stacked Line
Aplicatie -grafice de tip xy dispersate (Scater)
Utilizand Excel, datele din tabele pot fi reprezentate sub forma grafica. Un grafic este un instrument eficient pentru prezentarea clara a datelor, intr-un mod care ofera un impact vizual imediat. Cu alte cuvinte, graficele sunt mai usor de inteles "dintr-o privire" decat liniile si coloanele de date. In Excel se pot crea mai multe tipuri de grafice. Unele din ele sunt bidimensionale (2D), altele tridimensionale (3D).
Principalele tipuri de grafice sunt:
Arie - Area
Bara - Bar
Coloana - Column
Linie - Line
Circulare - Pie
Inel - Doughnut
Radar - Radar
XY (Dispersate) - Scatter
Suprafata - Surface
Cilindru - Cylinder
Cone - Con
Piramid - Piramida
Tipuri de grafice tridimensionale:
Zona
Bara
Coloana
Linie
Placinta
Suprafata
Pentru majoritatea tipurilor de grafice, exista cel putin doua variante sau subtipuri.
Un grafic bidimensional este desfasurat pe doua axe:
axa orizontala - axa X, numita si axa categoriilor
axa valorilor - axa Y, pe care sunt reprezentate seriile de date.
O serie de date este un set de valori care descriu evolutia unei marimi.
La graficele 3D este utilizata pentru a treia dimensiune - axa Z.
Un grafic contine mai multe obiecte care pot fi selectate si modificate individual. Figura urmatoare (figura 7.1) prezinta unele din aceste obiecte.
In continuare este prezentata o descriere sumara a principalelor tipuri de grafice.
Figura 7.2
Un grafic arie ilustreaza continua schimbare in volum a unor serii de date. Acest tip de grafic insumeaza datele din toate seriile individuale pentru a crea linia de varf care cuprinde zona, oferind privitorului o imagine asupra modului in care diferitele serii contribuie la volumul total. Utilizati graficul arie pentru cifrele referitoare la vanzari si la productie, pentru a arata modul in care volumul se modifica in timp si pentru a evidentia cantitatea sau volumul schimbarii.
Un grafic bara este utilizat pentru compararea obiectelor neconectate in timp. Acest tip de grafic nu ofera o imagine prea buna a evolutiei in timp, el utilizeaza bare orizontale pentru a arata variatia pozitiva sau negativa fata de un punct de referinta. Barele aflate la stanga punctului de referinta arata o variatie negativa iar cele din dreapta arata o variatie pozitiva.
Figura 7.3
Graficele coloana sunt in general folosite pentru a arata variatia in timp a unor marimi necontinue. Acest tip de diagrama utilizeaza bare verticale pentru a da impresia de masuratori facute la intervale de timp diferite. Graficele coloana sunt folosite frecvent pentru comparea diferitelor elemente prin plasarea lor unele langa altele.
Asemanatoare cu graficele coloana sunt graficele de tip cilindru, con si piramida numai ca la aceste grafice valorile nu mai sunt reprezentate prin coloane ci prin cilindre, conuri, respectiv piramide.
Figura 7.4
Un grafic linie ilustreaza evolutia unei marimi la care intervalele de variatie sunt egale. Daca intervalele de variatie sunt neegale se va utiliza un grafic (dispersat) XY. Pentru fiecare serie de date se va obtine in grafic o linie.
Figura 7.5
Intr-un grafic circular se evidentiaza marimea partilor in raport cu intregul. Intr-un astfel de grafic se poate reprezenta o singura serie de date. Pentru a scoate mai bine in evidenta valorile pe care le reprezinta sectoarele din grafic pot fi scoase in afara cercului. Pentru a scoate in afara un sector dintr-un grafic circular, se aplica un clic pe suprafata sectorului pentru a selecta intregul grafic, apoi un al doilea clic pentru a selecta numai sectorul, dupa care se trage sectorul in afara cercului. Se elibereaza butonul mouse-ului atunci cand sectorul este pozitionat in locul dorit.
Figura 7.6
La fel ca si graficele circulare, graficele inel scot in evidenta marimea partilor dintr-un intreg. Deosebirea este ca structura diagramelor inel permite reprezentarea mai multor serii de date. Fiecare inel concentric contine datele dintr-o serie de date.
Figura 7.7
Fiecare categorie (fiecare eticheta care ar fi afisata pe axa X la un grafic in doua dimensiuni) are propria axa. Punctele de date sunt plasate de-a lungul acestor axe. Un grafic radar rezulta prin unirea punctelor de date care au aceeasi semnificatie pe toate axele.
Figura 7.8
Un grafic XY (Dispersat) este asemanator cu unul linie, numai ca ilustreaza evolutia unor marimi la care intervalele de variatie nu sunt egale.
Figura 7.9
O metoda pentru realizarea automata pas cu pas, a unei diagrame pornind de la datele din foaia de calcul este folosirea aplicatiei Chart Wizard. Graficele se pot crea in foaia de calcul curenta sau se pot plasa intr-o noua foaie de calcul din registrul curent.
Foaia de calcul urmatoare (figura 7.10) contine vanzarile dintr-o librarie pentru cateva articole, pe durata unei saptamani.
Figura 7.10
Pe baza acestui tabel se pot construi doua grafice:
Primul grafic (figura
7.11) contine trei serii de date: vanzarile pentru creioane, caiete
si pixuri. Pentru fiecare zi valorile fiecarei serii sunt
reprezentate prin bare colorate in mod diferit. Barele de aceeasi culoare
fac parte din aceeasi serie.
Figura 7.11
Al doilea grafic (figura 7.12) contine cinci serii de date: vanzarile efectuate luni, marti, miercuri, joi si vineri. In grafic sunt reprezentate vanzarile efectuate in fiecare zi pentru fiecare articol.
Figura 7.12
Daca analizam modul in care sunt generate seriile constatam ca la primul grafic seriile sunt generate pe linii, la al doilea grafic seriile sunt generate pe coloane. Deci, in functie de cum se genereaza seriile se obtin grafice diferite.
Daca numarul de linii este mai mare decat numarul de coloane Excel va incerca sa genereze seriile pe coloane, altfel va genera seriile pe linie. Acesta este modul in care Excel incearca automat sa genereze graficele, dar modul in care se se vor genera seriile poate fi specificat de catre utilizator.
Primul pas in crearea unui grafic este selectarea datelor din foaia de calcul. Pentru selectarea datelor se vor respecta urmatoarele reguli:
Datele pentru grafic trebuie sa fie introduse in linii si coloane, care nu trebuie neparat sa fie adiacente(celulele nediacente se selecteaza tinand apasata tasta <Ctrl>
Etichetele (textele) ce vor fi folosite in grafic vor fi plasate primele linii si primele coloane ale tabelului.
Pentru exemplul nostru vom selecta domeniul A1:F4.
Dupa selectarea datelor se face un clic pe butonul Chart Wizard. Pe ecran va apare prima fereastra din Chart Wizard - Step 1 of 4 (figura 7.13).
Din aceasta fereastra se va selecta tipul graficului. In fereastra exista doua butoane: Standard Types si Custom Types. Cand este selectat butonul Standard Types apare o lista cu toate tipurile standard de grafice. Pentru fiecare tip de grafic exista mai multe subtipuri. Daca este selectat butonul Custom Types apare o lista de grafice predefinite. Din una din cele doua liste se selecteaza tipul de grafic dorit.
Pentru exemplul nostru vom selecta un grafic de tip coloana (Column).
In partea de jos a ferestrei apar trei butoane:
Next pentru a trece la pasul urmator.
Back - pentru a reveni la pasul anterior.
Finish - se creaza graficul folosind optiunile selectate pana la acel moment.
Cancel - se renunta la crearea graficului
Figura 7.14 - Caseta Chart Wizard - Step 1 of 4
Se selecteaza butonul Next pentru a trece la urmatoarea fereastra din ChartWizard - Step 2 of 4.
Aceasta caseta de dialog are doua butoane in partea de sus a casetei. Se selecteaza butonul Data range. Pe ecran apare urmatoarea caseta de dialog (figura 7.14):
Figura 7.14 - ChartWizard - Step 2 of 4
In caseta Data range este afisat domeniul de celule din care se va genera graficul. Daca nu apare domeniul corect, se poate introduce alt domeniu (cu ^ in fata).
Din lista de optiuni Series in se selecteaza Rows daca seriile de date se vor genera pe linii si Columns daca seriile de date se vor genera pe coloane.
Pentru exemplul nostru in Data range trebuie sa avem domeniul s A1:F4.
Vom genera seriile pe linie, deci se selecteaza optiunea Rows.
Se selecteaza butonul Series. Pe ecran apare urmatoarea caseta de dialog (figura 7.15):
Figura 7.15 - Step 2 of 4 - Chart Source Data
In lista Series sunt afisate seriile de date ale graficului. Daca se selecteaza o serie in caseta text Name apare sau numele seriei, sau celula care contine numele seriei, iar in caseta Values este afisat domeniul de valori din care se genereaza seria.
Pentru exemplul nostru, daca selectam seria caiete, in caseta Name va apare = Sheet1!$A$3 (A3 este celula care contine numele seriei), iar in caseta Values va apare = Sheet1!$B$3:$F$3 (setul de valori din care se genereaza seria).
In caseta text Category(x) axis labels se introduce domeniul care contine informatiile ce vor fi afisate pe axa x (a categoriilor).
In cazul nostru in aceasta caseta apare = Sheet1!$B$1:$F$1. Aceste celule contin zilele saptamanii ce vor fi afisate pe axa x.
O serie poate fi stearsa daca atunci cand este selectata se apasa pe butonul Remove.
Pentru a adauga o serie noua se apasa pe butonul Add; in caseta Name se scrie numele seriei, iar in caseta Values valorile care genereaza seria.
In casetele Name, Values si Category(x) axis labels celulele sau domeniile trebuie sa aiba specificate in fata si numele foii de calcul (numele foii de calcul este separat de referintele celulelor prin !).
Se apasa pe butonul Next.
Pe ecran apare caseta de dialog Step 3 of 4 - Chart Options.
Aceasta caseta de dialog are in partea de sus mai multe butoane din care pot fi setate diferite caracteristici ale graficului.
Cand este apasat acest buton apare urmatoarea caseta de dialog (figura 7.16):
Figura 7.16
Daca este selectata optiunea Category(x) axis in grafic vor fi afisate informatiile de pe axa X, in caz contrar pe axa X nu se va afisa nimic.
Daca este selectata optiunea Value(y) axis in grafic vor fi afisate informatiile de pe axa Y, in caz contrar pe axa Y nu se va afisa nimic.
Cand este apasat acest buton pe ecran apare urmatoarea caseta de dialog (figura 7.17):
Figura 7.17
In caseta Chart title se introduce titlul graficului.
In caseta Category(x) axis se introduce titlul axei x.
In caseta Category(y) axis se introduce titlul axei y.
In cazul in care graficul are doua axe X sau Y, in urmatoarele doua casete text se introduc titlurile asociate acestora.
Cand acest buton este apasat, pe ecran apare caseta de dialog din figura 7.18.
In aceasta caseta se specifica daca sunt afisate sau nu liniile de retea. Liniile de retea sunt linii orizontale si verticale dispuse pe intreaga suprafata a graficului. Ele sunt folosite pentru a citi mai usor valorile de pe grafic. Exista doua tipuri de linii de retea:
Figura 7.18
Principale (Major Gridlines)-pentru delimitarea intervalelor principale de pe axe.
Secundare (Minor Gridlines)-pentru a insera linii de retea intre intervalele principale de pe axe.
Daca trebuie afisate liniile de retea principale se vor marca casetele Major Gridlines, daca trebuie afisate liniile de retea secundare se vor marca casetele Minor Gridlines.
La apasarea acestui buton pe ecran apare caseta de dialog din figura 7.19. Daca optiunea Show Legend este setata graficul va avea atasata o legenda. Pozitia in grafic a legendei se stabileste cu una din optiunile din domeniul Placement.
Optiune
Locul de plasare a legendei
Bottom
In partea de jos a graficului
Corner
In coltul din dreapta-sus al graficului
Top
In partea de sus a graficului
Right
In partea dreapta a graficului
Left
In partea stanga a graficului
Figura 7.19
La apasarea acestui buton pe ecran apare urmatoarea caseta de dialog (figura 7.20):
Figura 7.20
Folosind una din optiunile din domeniul Data labels, barelor din grafic li se pot asocia niste etichete. Aceste etichete pot contine fie valorile punctelor de date din grafic, fie categoria pe care o reprezinta.
Cand acest buton este apasat, pe ecran apare urmatoarea caseta de dialog (figura 7.21):
Figura 21
Daca optiunea Show Data Table este setata sub grafic va fi afisat tabelul pe baza caruia este construit graficul.
Se apasa pe butonul Next.
Pe ecran apare caseta de dialog Step 4 of 4 - Chart Location (figura 7.22).
In aceasta caseta de dialog se specifica unde va fi plasat graficul.
Daca este selectata optiunea As new sheet - graficul se va crea intr-o noua foaie de calcul al carei nume este specificat in caseta text alaturata.
Daca este selectata optiunea As object in - se va crea in foaia de calcul specificata in caseta text alaturata.
Se apasa pe butonul Finish.
Figura 7.22 - caseta de dialog Step 4 of 4 - Chart Location
Dupa crearea unui grafic, acesta poate fi marit sau micsorat sau poate fi mutat in alta pozitie in foaia de calcul.
Pentru a dimensiona un grafic:
1. Se selecteaza graficul aplicand un clic deasupra lui. In jurul graficului vor apare mici patrate negre, numite puncte de selectare.
2. Se plaseaza cursorul mouse-ului deasupra unui punct de selectare. Cursorul isi va modifica forma - va capata forma unei sageti cu doua varfuri.
3. Se aplica un clic si se trage de acest cursor pentru a mari sau micsora graficul. Pentru a modifica dimensiunile graficului in mod proportional se va tine apasata tasta <Shift> in timp ce se trage de unul din punctele de selectare din colturi.
Pentru a muta un grafic in alta pozitie a foii de calcul:
1. Se selecteaza graficul aplicand un clic deasupra lui. In jurul graficului trebuie sa apara punctele de selectare.
2. Se aplica un clic in interiorul graficului si se trage graficul in noua pozitie. In timpul acestei operatii cursorul ia forma unei cruci cu sageti.
La crearea unui grafic se selecteaza un anumit tip de grafic. Dupa finalizarea graficului, tipul acestuia poate fi modificat in modul urmator:
1. Se selecteaza graficul.
2. Din bara de instrumente Chart se selecteaza butonul Chart Type.
3. Din lista care apare se selecteaza tipul de grafic dorit.
Tipul de grafic se poate modifica si cu ajutorul optiunilor din meniu.
1. Se selecteaza graficul.
2. Se aplica un clic pe butonul din dreapta al mouse-ului, si din meniul care apare se selecteaza optiunea Chart Type.
Pe ecran apare urmatoarea caseta de dialog (figura 7.23),
Figura 7.23
asemanatoare cu caseta de dialog din care se stabileste tipul graficului la crearea lui. Se selecteaza tipul de grafic dorit.
3. Se selecteaza butonul OK.
Pentru a modifica unghiurile, inaltimea si perspectiva tipului de grafic se foloseste comanda 3-D View care apare in meniul rapid afisat la aplicarea uniu clic pe butonul din dreapta al mouse-ului.
Pe ecran apare urmatoarea caseta de dialog (figura 7.24):
Figura 7.24 - caseta de dialog 3-D View
Butoanele pentru inaltime (Elevation) controleaza nivelul relativ la care este vazuta diagrama. Pentru a modifica valoarea existenta se pot folosi cele doua butoane sau se poate introduce o noua valoare in caseta Elevation.
Butoanele pentru rotatie controleaza unghiul de afisare al diagramei in jurul unei axe verticale. O alta probabilitate de modificare a valorii existente este introducerea noului unghi in caseta Rotation.
Daca optiunea Right Angle Axis nu este selectata in caseta de dialog apar si butoanele pentru perspectiva. Aceste butoane sunt folosite pentru a stabili profunzimea in care este prezentat graficul. In acelasi scop este folosita si valoarea introdusa in caseta Perspective.
Daca optiunea Auto Scaling este selectata cele doua dimensiuni ale graficului (baza si inaltimea) se vor stabili automat de catre Excel.
Daca optiunea Auto Scaling nu este selectata se activeaza caseta text Height in care se specifica raportul inaltime/ baza in procente.
Se selecteaza butonul OK.
Aproape orice parte a unui grafic Excel poate fi formatata. Aceasta flexibilitate ofera un control total asupra aspectului graficului creat. Se pot modifica culorile, hasurile, fonturile diferitelor elemente dintr-un grafic. Pentru a putea fi formatat, orice element din grafic trebuie intai selectat. Selectarea se face foarte usor cu ajutorul mouse-ului aplicand un clic peste elementul respectiv, dupa ce graficul a fost selectat. Dupa selectarea elementului dorit se apasa butonul din dreapta al mouse-ului si se aplica comanda Format + numele elementului selectat. In functie de obiectul selectat pe ecran apare o caseta de dialog care, in general, in partea superioara are mai multe butoane. Din aceste casete de dialog se selecteaza caracteristicile graficului.
Foaia de calcul urmatoare (figura 7.25) contine cheltuielile pe care le face o firma pentru a-si face reclama.
Figura 7.25
Sa se reprezinte intr-un grafic structura acestor cheltuieli.
Cel mai potrivit tip de grafic pentru a reprezenta structura acestor cheltuieli este graficul Pie.
Sa calculam in coloana C cat la suta din valoarea totala reprezinta fiecare tip de cheltuiala. In celula C4 vom introduce formula =B4/B$8 (cheltuielile/cheltuielile totale) si copiem formula in domeniul C5:C7. Pentru ca numerele sa fie afisate sub forma de procent, le selectam si le formatam de tip procent.
Pentru construirea graficului:
1. Se selecteaza zona A4:B7.
2. Se apasa pe butonul Chart Wizard.
3. Se alege un grafic de tip Pie. Se selecteaza un subtip de grafic care sa afiseze si procentele.
4. Avem o singura serie de date in domeniul B4:B7. Deci seria se va genera pe coloana si domeniul de valori este B4:B7.
Din celulele specificate in Category(x) axis labels se vor extrage numele sectoarelor. Deci in cazul nostru completam cu A4:A7.
Se obtine urmatorul grafic (figura 7.26):
Figura 7.26
Dupa construirea graficului comparam procentele din coloana C cu procentele din dreptul sectoarelor. Constatam ca sunt exact aceleasi valori.
Deci fiecare sector reprezinta un procent dintr-un intreg.
Foaia de calcul urmatoare (figura 7.27) contine valoarea vanzarilor efectuate in perioada 1994-1998 de o firma distribuitoare de produse soft.
Figura 7.27
Pentru a ilustra tedintele de variatie in timp se va folosi un grafic de tip linie (nu XY pentru ca intervalele de timp sunt egale).
Pentru a crea graficul:
1. Se selecteaza domeniul A3:F6
2. Se selecteaza butonul Chart Wizard.
3. Se selecteaza un grafic de tip Line.
4. In grafic vom avea trei serii de date, pentru vanzarile de Excel, a doua pentru vanzarile de Word, a treia pentru Power Point.
Deci seriile se vor genera pe linie.
Avem trei serii:
1. Excel - in domeniul B4:F4
2. Word - in domeniul B5:F5
3. Power Point - in domeniul B6:F6
Pe axa x trebuie afisati anii. Deci in Category(x) axis labels completam = B3:F3.
Se va obtine urmatorul grafic (figura 7.28):
Figura 7.28
Foaia de calcul urmatoare (figura 7.29) contine numarul de calculatoare asamblate intr-o fabrica in trei intrvale de timp: de la ora 8 la ora 16 si de la ora 16 la ora 24, de luni pana vineri.
Figura 7.29
Sa se reprezinte intr-un grafic numarul total de calculatoare asamblate la sfarsitul fiecarei perioade.
La sfarsitul perioadei 8-16 numarul total de calculatoare asamblate este egal cu suma dintre numarul de calculatoare asamblate in intervalul 0-8 cu cele asamblate in intervalul 8-16, iar la sfarsitul zilei trebuie insumate calculatoarele asamblate in cele trei perioade.
Cel mai potrivit tip de grafic este Stacked Line. La acest tip de grafic linia pentru o serie se genereaza adunand si valorile din seriile precedente.
Pentru a crea graficul:
1. Se selecteaza domeniul A1:F4
2. Se selecteaza butonul Chart Wizard.
3. Selectam un grafic de tip linie si ca subtip un grafic Stacked Line.
4. In grafic avem trei serii de date:
0 - 800
in B2:F2
800 - 1600
in B3:F3
1600 - 2400
in B4:F4
Seriile sunt generate pe linie.
Pe axa x vor fi afisate zilele saptamanii, deci in Category(x) axis labels vom introduce domeniul = B1:F1.
Se va obtine urmatorul grafic (figura 7.30).
Figura 7.30
Foaia de calcul urmatoare (figura 7.31) contine nivelul stocurilor pentru articolele realizate de o fabrica de incaltaminte pe durata unei linii.
Figura 7.31
Sa se reprezinte sub forma grafica nivelul stocurilor pentru cele trei articole.
Deoarece datele sunt distribuite inegal trebuie aleasa o diagrama xy si nu una de tip linie.
Pentru a crea graficul:
1. Se selecteaza domeniul A1:I4
2. Se selecteaza un grafic de tip xy
3. Seriile de date se vor genera pe linie.
4. Vom avea 3 serii:
Sandale B2:I2
Adidasi B3:I3
Pantofi B4:I4
Pe axa x vor fi afisate zilele, deci in Category(x)Axis Labels vom avea = B2:I1
Se va obtine urmatorul grafic (figura 7.32):
Figura 7.32
